Recenzie "Because of Low" de Abbi Glines

 

In my debut novel, Breathe, Sadie may have fallen in love with the teen rock star, Jax Stone, but readers fell head over heels for Marcus Hardy. This is his story…

Marcus Hardy had hoped to enjoy a year away at college while he put the summer he’d rather forget behind him. But instead, he’s jerked right back to the coastal town of Sea Breeze, Alabama due to a family crisis. His dear ol' dad found himself a girlfriend only a few years older than Marcus. So now his sister needs help dealing with their mother who is mentally falling apart. The only bright spot to returning is the fascinating red head who sleeps over several times a week. The problem is she's sleeping in bed with his new roommate, Cage Watson.

Willow “Low” Foster needs a place to live. Running to Cage’s apartment every time her sister kicks her out isn’t exactly a long term solution. Juggling her courses at the local community college and a part time job doesn’t produce excess income. But Cage has a new roommate and suddenly sleeping over at her best friend’s apartment isn’t such a bad thing. Not when she gets to see those sexy green eyes of Marcus Hardy’s twinkle when he smiles at her like he wants her there.
Even though Cage seems a little territorial where Low is concerned, Marcus finds time to spend with Low without upsetting his roommate. Cage may use his small college baseball star persona to sleep with every hot female in his path but he’s still under the disillusion that when he’s through sowing his wild oats, he’s going to marry Low. Marcus intends to change that assumption for both Cage and Low. Until his carefully laid plans come crashing down with a revelation he never expected. He’ll have to choose between Low or his family. Because once the truth comes out.... there’s no other choice.

_______________________________________

      Acum, bineinteles ca v-ati putea intreba: De ce nu face recenzie la Jocurile Foamei? Voiam. Dar m-am gandit mai bine si am ajuns la concluzia ca mi-ar placea sa vorbesc despre seria lui Suzanne Collins ca despre un intreg. Asa ca astazi imi adun gandurile despre al doilea volum al seriei Sea Breeze si cea mai recenta lectura a mea si anume Because of Low. 

      In timp ce Existence prezinta un oarecare potential ce asteapta sa fie dezvoltat, lucru care m-a facut sa ii dat 4/5, cu toate ca se apropia mai mult de un 3,5 , trebuie sa spun ca scrierile contemporane ale lui Abbi Glines sunt o cu totul alta poveste. Sunt dulci, sunt romantice, iar mie cel putin mi-e imposibil sa nu ma pierd in ele. Poate ca autoarea nu are acea inclinatie spre supranatural, dar cu siguranta acolo se afla un potential romantic ce trebuie explorat la capacitate maxima. In timp ce in Breathe, primul volum al seriei ( gasiti recenzia aici ) situatia poate fi catalogat atat ca adorabila, cat si ca de-a dreptul cliseica, in Because of Low intalnim o mare imbunatatire din punctul asta de vedere. Pentru mine, Sea Breeze reprezinta o serie care mi-a ajuns la suflet. Ma atasez usor de astfel de carti, ce pot sa spun. Numiti-le placere vinovata, spuneti-mi ca nu sunt carti serioase, dar toata lumea are dreptul sa citeasca ceea ce ii face placere. 

       In Breathe, Marcus nu a avut nici o sansa. Si vorbesc la modul cel mai serios. Nu a fost vorba de un triunghi amoros, nu au existat sentimente contradictorii sau incercari esuate. Sadie l-a ales pe Jax ca si cum nu ar fi existat niciodata o alta optiune. Si desi pe moment, ca si cititor, nu iti doresti altceva, in Because of Low intalnesti un Marcus Hardy pe care e imposibil sa nu il adori. Nevoit sa apeleze la varianta cursurilor online si sa se intoarca in Sea Breeze datorita problemelor familiale, Marcus, care nu a mai depins de banii tatalui sau de la majorat, nu vrea sa locuiasca in casa in care a crescut. Asa ca ajunge sa imparta un apartament cu Cage, un prieten al un prieten ( da, vechiul lant al slabiciunilor ) nu ca acesta ar fi prea mult pe acasa. In fiecare noapte o alta fata, ( sau alte doua fete, depinde cum priviti problema ) fiecare aratand mai nenatural decat cea din urma ( nu glumesc, tipul are o obsesie cu sanii falsi ). Exista un singur lucru de care lui Cage ii pasa cu adevarat. Sau, mai corect, o singura persoana.

      In lumea lui Low, oamenii pleaca. Intotdeauna. Tatal ei a facut-o. Mama a ramas, dar asta nu a insemnat prea mult cand i s-a amintit constant ca nasterea sa e o greseala. Sora ei nu o iubeste suficient pentru a imparti casa mostenita de la mama lor. Mai mult, singurele nopti in care Low are voie sa doarma acolo sunt cele in care are grija de fiica lui Tawny, Larissa, care la randul sau pare sa fie un copil fara tata. Singura persoana pe care poate conta este Cage. Inca din copilarie, el a fost mereu singurul care a inteles-o. Ingerul ei pazitor. Persoana care i-a purtat bataliile atunci cand i-a fost mult prea greu sa infrunte lumea de una singura. Din partea ei, nu e decat prietenie. In ceea ce il priveste, Cage are aceasta mica idee stupida: in ziua in care va fi pregatit sa isi lase in urma viata de dezmat, ( credeti-ma, alt cuvant nu exista ) el si Low se vor casatori. 

     Acum, cand nu are unde sa mearga, ea ciocane la usa lui Cage. Numai ca nu el este cel care ii deschide, ci Marcus. Si, cu toate ca nu poate intelege cu adevarat situatia, se simte inexplicabil atras de fata roscata. Intr-atat incat, inainte sa isi dea seama, Sadie ii paraseste gandurile, iar in ele nu mai exista decat Willow. La randul sau, lui Low ii este greu sa asculte sfaturile lui Cage. Poate ca ea si Marcus nu provin din aceeasi clasa sociala, dar el pare sa nu observe asta. Poate ca nu e cel mai intelept lucru. De fapt, Low e convinsa ca intr-o zi totul se va termina si, la randul lui, Marcus o va parasi. Dar trebuie sa incerce, macar pentru moment, sa aiba incredere in el.

      Cu toate astea, viata nimanui nu e perfecta, nu-i asa? Tatal lui Marcus s-a hotarat ca, dupa douazeci si cinci de ani de casnicie sa isi paraseasca sotia pentru o femeie mult mai tanara. Mama sa incearca sa se sinucida, iar Amanda, fiica lor mai mica, este pur si simplu depasita de situatie. Intre timp, relatia si asa pe muchie de cutit pe care Low si Tawny o au devine si mai proasta. De fapt, se pare ca, si daca nu incearca, sora sa poate sa ii distruga viata fara remuscare.  

           
       Citate:

“Trust me, I wrote the book on screwed up families. I can handle it.”

"It’s one of the good parts of me and I’d like to know it’s in your hands. I love you. I always will."

"He wanted to come back. Everyone else who left you didn’t want to come back, Low. They left because they wanted to. Marcus didn’t want to leave. It completely tore him up."

“I never said Marcus was good enough for you. Don’t go getting all carried away. All I said was he made you happy and I think if anyone could love you as much as I do it’d be Marcus. He’s so love sick when it comes to you baby it’s kinda pathetic to watch.”

    Mie una cartea mi-a ajuns la suflet. Mi-a placut cum personajele fac greseli. Cum invata sa ierte. Marcus si Low chiar mi-au mentinut zambetul pe buze. Si, oricat de ciudat ar parea, iubesc relatia pe care o au Low si Cage. Poti simti dragostea intre ei, numai ca nu genul acela. Orice ar spune Cage, e evident ca o iubeste doar ca pe o sora. Poate ca nu sunt inruditi prin sange, dar se simte ca sunt o familie. Ca ar face orice unul pentru altul. In concluzie, nu stiu ce ati gandi voi despre carte. Nu stiu daca v-ar placea sau daca ati simti nevoia sa o loviti de pereti cu mai multa sau mai putina precizie. Stiu insa ca mie mi-a placut. Asa ca trebuie sa fiu sincera cu mine insami si sa ii dau nota corespunzatoare.

Nota: 5/5

Breathe by Abbi Glines - New Cover

Va mai amintiti cartea Breathe, nu-i asa? Cea scrisa de Abbi Glines? Cea care m-a lasat atat de incantata? Cea a carei recenzie o puteti gasi aici ? Daca da, aceasta este noua coperta a cartii si mie personal imi place foarte mult. Daca nu, aruncati o privire la vechea coperta ( o gasiti in postul cu recenzia ) si o privire la cea noua. Apoi cititi descrierea. Poate, cine stie, va prinde.

 

Sadie White's summer job isn't going to be on the beach life-guarding or working at rental booths like most kids her age. With her single mother's increasing pregnancy and refusal to work, Sadie has to take over her mother's job as a domestic servant for one of the wealthy summer families on a nearby island. When the family arrives at their summer getaway, Sadie is surprised to learn that the owner of the house is Jax Stone, one of the hottest teen rockers in the world. If Sadie hadn't spent her life raising her mother and taking care of the house she might have been normal enough to be excited about working for a rock star. Even though Sadie isn't impressed by Jax's fame, he is drawn to her. Everything about Sadie fascinates Jax but he fights his attraction. Relationship's never work in his world and as badly as he wants Sadie, he believes she deserves more. By the end of the summer, Jax discovers he can't breathe without Sadie.

Recenzie "Breathe" de Abbi Glines

Sadie White's summer job isn't going to be on the beach life-guarding or working at rental booths like most kids her age. With her single mother's increasing pregnancy and refusal to work, Sadie has to take over her mother's job as a domestic servant for one of the wealthy summer families on a nearby island.

When the family arrives at their summer getaway, Sadie is surprised to learn that the owner of the house is Jax Stone, one of the hottest teen rockers in the world. If Sadie hadn't spent her life raising her mother and taking care of the house she might have been normal enough to be excited about working for a rock star.

Even though Sadie isn't impressed by Jax's fame, he is drawn to her. Everything about Sadie fascinates Jax but he fights his attraction. Relationship's never work in his world and as badly as he wants Sadie, he believes she deserves more. By the end of the summer, Jax discovers he can't breathe without Sadie.

_____________________________________________ 


    Ei bine, lume, sper ca macar unei persoane i-a fost dor de mine si de recenziile mele, fiindca mie una cu siguranta mi-a fost dor de blog, asa micut cum este el. Coincidenta sau nu, prima carte din iunie este cu siguranta una pe care o pot numi cu usurinta de vara. "Breathe" nu ridica probleme existentiale. Nu aduce in atentie un subiect controversat, nici macar unul unic. Nu este o lectura complicata, care necisita atentie sporita si pauze mari in care sa cugeti la adevaratul sens al acelor propozitii. Nu. "Breathe" este cu siguranta o carte "de vara". Usoara, dulceaga, sinuoasa, as spune.
    Sa fiu sincera, am ales-o intamplator. Citisem deja "Existence" si am vrut sa continui cu ceva de Abbi Glines. Si cum nu mai voiam paranormal, fiindca "Obsidian" pare sa imi rada in fata de fiecare data cand citesc ceva din acel gen, ( si se tine si de mana cu fantoma lui "Onyx", daca vreti sa stiti ) am lasat "Predestined" pe alta data si am inceput seria "Sea Breeze". Am fost incantata sa regasesc acelasi stil cursiv si fluent care mi-a placut atat de mult in "Existence". Serios, sunt convinsa ca daca femeia aceasta ar gasi o idee cu adevarat unica si geniala si ar combina-o cu felul acela in care scrie, ar da lovitura. Nu stiu daca e valabil decat pentru mine sau daca vreunul dintre voi care a citit vreo carte de a ei are aceeasi parere, dar pe mine una ma vrajeste felul in care actiunea nu devine niciodata monotona, chiar si in momentele in care nu exista nici o actiune. Nu stiu daca ma fac inteleasa. Pur si simplu, imi place stilul, dincolo de poveste.
      Acum, cred ca "Breathe" este una dintre cartile acelea pe care le iubesti sau le urasti. Radical. Fiindca depinde foarte mult de ceea ce iti place sa citesti si, intr-un fel, de genul de persoana care esti. Nu stiu daca am mai mentionat, desi inclin sa cred ca da, dar mor dupa finalurile fericite. Nu e slabiciune, doar ca... mi se pare ca in viata se poate termina de atat de multe ori prost, incat e pacat ca macar intr-o carte lucrurile sa nu se sfarseasca macar 50% pozitiv ( gen "La rascruce de vanturi", ca sa ma fac inteleasa clar ). Si, desi am spus ca este o poveste dulceaga, cred ca e mai bine sa spun chiar dulce. Va dati si singuri seama din descriere ca nu e mare lucru original aici. De fapt, da cu usurinta spre cliseu. Inainte sa apasati "x"-ul rosu din colt, acum ca ati citit asta, vreau sa va ganditi: "Chimie perfecta" nu se poate incadra cu usurinta in categoria asta? Fata cuminte si baiatul rau? Sau, stiu si eu, "Amurg"? Fata stearsa si comuna care deodata face un vampir care a vazut fete mai frumoase si mai capabile timp de un secol sa se indragosteasca de ea? Ce vreau sa spun e ca fiecaruia dintre noi cred ca ii place cate un cliseu. Avem pur si simplu nevoie de ele. Sunt lecturile acelea din tren sau de seara inainte de culcare, lucrurile dulci si simple care ne mai iau gandul de la probleme si de la suparari. Ma indoiesc ca exista cineva care sa poata sustine cu sinceritate ca a citit doar carti esentiale. Cel putin, eu una nu cred in asa ceva, ca sa spun adevarul. Pentru fiecare e esential ceea ce ii face placere. Eu stiu clar ca ma face fericita sa citesc, de aceea continui. Asa ca, daca o sa citit "Breathe", nu o incepeti cu pareri preconcepute. Dati-i o sansa. E la fel de posibil sa va placa cum e sa o detestati cu tot sufletul vostru.
     Cand Sadie White se muta din Tenesse in Sea Breeze, Alabama, nu se asteapta ca viata sa i se schimbe. La urma urmei, aceasta nu a fost niciodata normala, nu-i asa? Mama ei, Jessica, o regina a frumusetii in locul ei natal, pleaca de acolo cu visul de a reusi in viata. Nu se astepta insa ca lucrurile sa fie cu totul date peste cap de nasterea neasteptata a lui Sadie. Numai ca se intampla, iar ea devine o mama singura, niciodata suficient de matura pentru a intelege cu adevarat ca e responsabila pentru viata fiicei ei. In consecinta, Sadie si-a petrecut ultimii ani lucrand dupa scoala si crescandu-si practic mama mai mult decat lasandu-se crescuta. Acum, o iau de la capat, numai ca in curand vor fi trei. Jessica pur si simplu nu invata din greseli, iar ultima ei aventura a dus la o noua sarcina. Si, desi acum inca nu pare real, Sadie stie ca inca o persoana va necesita grija, hrana si afectiune.Doar ca  nu e pregatita sa fie mama surogat. De data aceasta, are nevoie disperata ca Jessica sa se descurce.
     Momentan, insa, e vara, iar ea incearca sa preia slujba Jessicai la una dintre casele de vacanta de pe insula legata de orasel, locul in care numai cei extraordinar de bogati isi permit o locuinta. Si, desi in mod normal Ms Mary nu angajeaza pentru patronul ei persoane atat de tinere, Sadie lucreaza bine si nu se lasa distrasa. Mai mult, pare sa nu ii pese ca e angajata in casa lui Jax Stone, cantaretul senzatie al momentului. 
    Nu intalnesti in fiecare zi un copil de zece ani care la o jumatate de zi dupa ce primeste o chitara sa poata canta dupa ureche un cantec al lui Bon Jovi. Asa ca toti au stiut ca Jax Stone o sa devina celebru. Numai ca faima inseamna lipsa de intimitate, nici un prieten si aparente idile cu diferite celebritati pentru a mentine interesul fanilor in jurul unuia sau al altuia. Asa ca Jax are nevoie disperata de vacantele petrecute la casa lui din Sea Breeze. Cele trei luni de vara, in care nu este inconjurat de fotografi si de fani disperati devin insa dintr-o data chiar mai bune. Fiindca in ziua in care ajunge in Sea Breeze, chiar acolo, pe coridorul pe care se afla camera lui, este cea mai frumoasa fata pe care a vazut-o vreodata.
     Sadie nu se numara printre fetele ale caror pereti sunt impanziti de posterele lui Jax Stone. Mai mult, nu se poate gandi la el ca la superstarul care a furat inima tuturor celor din America. Pentru ea, Jax este baietelul din pozele care impanzesc peretii casei. Este adolescentul cu o colectie uriasa de chitari, care insa pastreaza primul lui instrument cu sfintenie. Poate ca este un superstar, dar are o sensibilitate aparte pe care lumea nu pare sa o vada.
      La inceput, Jax o considera inca o fana disperata, dar greseala lui devine evidenta inca de la prima lor conversatie. Ea este singura fata pe care a cunoscut-o vreodata ce e impresionata de dragostea lui pentru copii. Care recunoaste ca nu ii cunoaste melodiile. Si care, dintre toate cantecele de dragoste pe care i le-ar putea dedica, prefera sa ii fie cantat "Wanted Dead or Alive". Primul cantec, interpretat la prima lui chitara.
      O relatie intre ei ar putea fi imposibila. El nu poate fi Jax Stone ramanand in Sea Breeze, Alabama. Iar viata ei e si asa destul de complicata. Dar amandoi isi doresc asta si amandoi stiu ca nu poate fi decat o idila de o vara. In septembrie, el o sa plece. La finalul lui august, ea va ramane. Si, dupa cum merg lucrurile, desi va fi just his summer girl, pentru ea, Jax Stone va insemna cu mult mai mult.
      Asa ca Sadie il va refuza pe Marcus, student la un colegiu in Tuscaloosa si va risca totul. Numai ca s-ar putea termina mai repede decat a crezut. Iar durerea ar putea depasi orice limite.

            Citate: 

 “You applied for this job not knowing I lived here?”[...]

 "My being here has nothing to do with you, sir, but has everything to do with the fact I want to eat and pay the rent.”

 “Don’t frown, beautiful. You fascinate me.”

“Wow, you’re incredible.”
  I smiled and blushed. “Thank you,” I replied.
 He frowned. “Now, could you go back inside and make yourself less sexy?”

  Cum spuneam. Poate sa iti placa sau poate sa nu iti placa. Banuiesc ca depinde foarte mult de gusturi. Dar mie una mi-a placut si sunt foarte sincera cu asta. A fost calda si dulce. Exact ce aveam nevoie. Sadie a reusit sa imi ajunga la suflet si sincer au fost cateva momente, ca acela cu Jax si cu fetita care isi pierduse tatal in Iraq pe care nu cred ca am sa le uit curand.

Nota:4/5

  P.S. Si acum, fara nici o legatura cu recenzia. Daca stiti cumva cum se poate rezolva aceea mica problema cu GFC, puteti sa imi dati un mail si sa imi explicati si mie, va rog?

Recenzie "Existence" de Abbi Glines

 

 What happens when you're stalked by Death? You fall in love with him, of course.

Pagan Moore doesn't cheat Death, but instead, falls in love with him.

Seventeen year old Pagan Moore has seen souls her entire life. Once she realized the strangers she often saw walking through walls were not visible to anyone else, she started ignoring them. If she didn't let them know she could see them, then they left her alone. Until she stepped out of her car the first day of school and saw an incredibly sexy guy lounging on a picnic table, watching her with an amused smirk on his face. Problem is, she knows he's dead.

Not only does he not go away when she ignores him, but he does something none of the others have ever done. He speaks. Pagan is fascinated by the soul. What she doesn't realize is that her appointed time to die is drawing near and the wickedly beautiful soul she is falling in love with is not a soul at all.

He is Death and he's about to break all the rules.

_____________________________________________________________________________  

     Deci, Existence de Abbi Glines. Adevarul e ca mi-e greu sa ii fac o recenzie, fiindca inca nu am sentimente bine definite despre cartea aceasta. Asa ca o sa incerc sa ma lamuresc pe parcurs, cand scriu. Sa despic firul in patru, ca sa zic asa, si sa delimitez cu claritate ce mi-a placut si ce nu.

     Trebuie spus despre stilul de scris al autoarei ca e foarte cursiv. Mi-a lasat impresia ca actiunea curge pur si simplu, cu fluenta si simplitate. Ce vreau de fapt sa zic e ca e incredibil de usor sa te pierzi in poveste si ca treci repede peste file. Nu neaparat fiindca se intampla lucruri atat de captivante incat te tin lipit de pagina ( monitor/telefon in cazul meu) si nu te mai poti opri pana nu afli cum se termina. In realitate, in carte sunt prezentate destul de multe aspecte ale vietii normale, de zi cu zi, a lui Pagan, incat,  la un anumit punct, daca nu ar fi spiritele sau transportorii, ai putea uita de intriga paranormala si te-ai complace cu usurinta in ideea ca e pur si simplu o poveste romantica. Dar exista intr-adevar ceva acolo, adanc inradacinat, care face ca lucrurile sa se miste in maniera lor obisnuita fara sa te plictiseasca. Si asta nu poate veni decat de la autor. In ceea ce priveste personajele, mi-au placut si nu mi-au placut.

      Pagan Moore vede fantome de cand se stie, dar asta a incetat de mult timp sa o mai impresioneze. Daca atunci cand era copil vorbea despre oameni care trec prin ziduri si pe care se parea ca nimeni altcineva nu poate sa ii vada, acum a invatat ca e mult mai bine sa tina pentru sine. Mai mult, cum spiritele lui Abbi Glines nu pot vorbi si nu iti fac nici un rau, nu vor sa le implinesti o ultima dorinta sau nu te haituiesc de dragul bantuitului, solutia cea mai usoara, logica si clara este sa le ignori. Si Pagan a inteles asta. Pana in prima zi de scoala, cand il vede.

      El e probabil cel sexy baiat pe care ea l-a vazut vreodata. Genul cu zambet superior, ochi albastri, care o asteapa in sala goala de clasa si ii vorbeste.  Ceea ce e ciudat. Mult prea ciudat. Si nu fiindca Pagan nu e obisnuita ca baietii frumosi sa ii vorbeasca. Ci fiindca in mod evident tipul e mort, iar pana acum mortii au fost mereu tacuti precum mormintele. 

       Dar, pe langa picatura de supranatural din viata ei, Pagan trebuie sa ii fie tutore lui Leif Montgomery, jucator vedeta in echipa de fotbal a scolii, fost iubit al majoretei sefe, persoana despre care nu a avut si e convinsa ca nu va avea o parere buna. Numai ca se insala. Leif are in spate o poveste despre care nimeni altcineva nu stie. In plus, e ferm hotarat sa ii demonstreze lui Pagan ca nu e asa cum ea il crede. Mai mult chiar, da toate semnele ca isi doreste ca intre ei sa fie ceva mai... special. Iar ei nu pare sa ii displaca asta, pana in momentul in care o conversatie intre el si Kendra ii da noile sentimente peste cap.

       Apoi se intampla accidentul. Si pe cand toata lumea ii spune ca s-a salvat tocmai fiindca nu purta centura de siguranta, spiritul vorbitor si sexy sustine contrariul. Dar Pagan e mult prea obosita si socata ca sa judece problema cu atentie si, pe parcurs, capitolul acesta pare incheiat. Acum, desi Leif e ferm convins ca e vinovat de accidentul ei, gaseste curajul de a isi marturisi sentimentele. Si, cu toate ca nu mai e sigura ca asta e ceea ce isi doreste, Pagan devine iubita lui. 

       Cu toate acestea, normalitatea nu e pentru ea. Ziua in care se reintoarce la scoala este aceeasi zi in care se pare ca Dank Walker, solistul formatiei Cold Soul, devine elev in liceul lor. Si, pe cand toti par extaziati de prezenta lui, ea e pur si simplu socata. Fiindca Dank nu e nimeni altcineva decat spiritul ei, cel care i-a cantat la chitara in camera de spital si care i-a oferit o explicatie contrara celorlalte pentru salvarea sa din accident. Si, desi nu mai intelege nimic, acum Pagan e urmarita de o fata ciudata, blonda, care cu siguranta nu e umana si care sustine ca e aici pentru a indrepta o greseala. Si se pare ca, desi refuza cu indarjire sa ii explice tot ceea ce se petrece, Dank e singurul care o poate salva.

           Citat:

   "He told me the man who wrote my favorite books, The Chronicles of Narnia, said that ‘You are not a body. You have a body. You are a Soul’.” She smiled at the idea like it was    

  brilliant.

    “Today you are You, that is truer than true. There is no one alive who is Youer than You.” 

                                                                                          Dr. Seuss

    “I love you,” I said, causing his face to contort in pain. “I’m not a man so I do not have a heart that loves as a human does. I’m an immortal god that dwells with supreme power because I hold the keys to Death. But you are my existence. I am yours.” Hot tears streamed down my face as I stared into the face of someone who comprehended an emotion much stronger than my weak, feeble words of love.

     Acum, ca am vorbit in general despre carte, inca am ramas cu marea intrebare. Mi-a placut de fapt sau nu? Ei bine, nu mi-au placut numele personajelor. Recunosc. Absolut deloc. Pagan ca Pagan, dar Dank ori de cate ori il rostesc imi suna de parca as arunca o pietricica intr-un tub de alama si s-ar tot lovi de pereti. Dar pot numele a doua personaje sa scada din valoarea unei carti? Nu. Fiecare cu preferintele lui. Atunci caractele. Pai, aici ar fi cate ceva de spus. 

      Nu imi place Pagan in mod special, dar recunosc ca e totusi destul de credibila ca personaj. Pot sa inteleg de ce a ramas iubita lui Leif, chiar daca era indragostita de Dank. La urma urmei, cu totii simtim nevoia de siguranta, nu? Dar criza pe care a avut-o la un moment dat? Mi s-a parut prea mult. Inteleg, ii simtea lipsa, dar totusi, Dumnezeule, uneori trebuie sa ridici capul sus si sa incerci sa traiesti. Vreau sa zic, cu ce e mai bine daca te ascunzi sub patura? Nu e ca si cum lucrurile se rezolva de la sine. Dar ii admir decizia finala. Sacrificiul adevarat. 

      Dank. Pai, da, Dank. Am inteles de ce a pretins ca este elev de liceu. Dar relatia lui cu Kendra? Serios, daca nu e o explicatie buna in cartea a doua, o sa raman cu impresia ca a fost doar un gest prostesc si fara rost. O putea tine la distanta de el pe Pagan si fara sa ii franga inima, ce Dumnezeu. 

       Poate ca am lasat impresia ca nu m-a incantat. Nu e chiar asa. Mi-a facut placere sa o citesc, chiar m-am simtit bine. Si sincer, am fost mereu curioasa cum o sa se rezolve totul, ceea ce e bine. E genul de roman in care multe persoane nu sunt ceea ce par. Dar intrebarea care se pune pana la final este una singura: va fi Pagan demna, in ochii zeitatilor, sa primeasca dragostea Mortii?

    

                           Nota: 4/5