Recenzie "Beautiful Creatures"

Lena Duchannes is unlike anyone the small Southern town of Gatlin has ever seen, and she's struggling to conceal her power and a curse that has haunted her family for generations. But even within the overgrown gardens, murky swamps and crumbling graveyards of the forgotten South, a secret cannot stay hidden forever.

Ethan Wate, who has been counting the months until he can escape from Gatlin, is haunted by dreams of a beautiful girl he has never met. When Lena moves into the town's oldest and most infamous plantation, Ethan is inexplicably drawn to her and determined to uncover the connection between them.

In a town with no surprises, one secret could change everything. 


_______________________________

A trecut foarte mult timp de cand am facut ultima oara o recenzie, in romana cel putin, si am luat decizia de a incerca sa fiu mai ordonata in ceea ce fac. 

Rezumat: Asa cum tatal lui Ethan Wate obisnuia sa spuna, in Gatlin traiesc doar doua feluri de oameni: cei blocati acolo si cei prea lipsiti de inteligenta pentru a pleca. Iar in ceea ce il priveste pe Ethan, el nu isi doreste decat sa evadeze din acel orasel din mijlocul nimicului. In Gatlin, toata lumea cunoaste pe toata lumea si fiecare personalitate diferita trebuie strivita. Parerile pe care oamenii si le fac despre tine sunt cimentate inca dinainte de a face primii pasi si totul este in regula atata timp cat ramai in cadrul tiparelor prestabilite. Si desi Ethan pare la fel ca toti din jurul lui, in camera sa e o cutie plina cu brosuri despre diferite colegii pe care nu vrea sa le arate tatalui sau si o stiva de carti pe care nici unul dintre prietenii sai nu trebuie sa stie ca le-a citit vreodata.
     In plus, ultimele doua luni au fost pline de vise. Vise in care o fata necunoscuta, fara chip, pe care o iubeste mai mult decat orice trebuie salvata, dar pe care nu o poate ajuta niciodata. Vise in care se simte mereu acelasi parfum de rosmarin si lamaita si din care se trezeste in asternuturi murdare de mal, purtand inca pe piele urmele lasate de incercarile ei disperate de a nu fi despartiti. Dar sunt numai atat, nu-i asa? Vise. 
      Apoi, Lena Duchannes se muta in oras, iar in ochii celor din jur pare sa aiba toate defectele din lume: hainele ei nu sunt potrivite, temele ei sunt intotdeauna predate, e mereu vazuta scriind intr-un caiet cu coperti negre si nu pare dispusa sa accepte dominatia asa numitelor regine ale scolii. Dar cel mai important, ea este nepoata batranului Ravenwoood, pe care nimeni nu l-a mai vazut de peste cincisprezece ani si pe care cu totii il considera nebun. Si in timp ce intreaga scoala pare sa poarte o campanie impotriva fetei celei noi, Ethan este intrigat si atras in egala masura. 

Opinie Personala: Nu am crezut ca imi va placea cartea aceasta atat de mult pe cat s-a intamplat. Adevarul e ca a trecut atata timp de cand nu am mai citit ceva atat de consistent incat uitasem oarecum ce placut este sa urmaresti acelasi fir al actiunii pe timpul mai multor saptamani, sa nu afli de la primele randuri cu ce categorie a paranormalului ai exact de aface si sa nu ai parte de o dragoste nemuritoare inflorita inaintea paginii 100. 

      Bineinteles, ca majoritatea cartilor YA, prezinta anumite stereotipuri: fata cea noua, diferita, dar totusi frumoasa in felul ei, animozitatea pe care o starneste, atat datorita felului sau de a fi cat si datorita rudelor pe care le are, baiatul care a incercat sa fie ca toti ceilalti, dar care mereu s-a simtit diferit. Uneori ma gandesc ca nici nu mai exista carti fara macar unul dintre aceste elemente. 
     Lasand insa asta la o parte, cele doua autoare prezinta un roman usor straniu, dar in felul lui original, in care o poveste de dragoste cotidiana isi gaseste o paralela surprinzatoare in trecutul familiilor lor, in care persoanele nu sunt garantat ceea ce par la prima vedere si unde chiar si cea de a doua opinie poate fi inselatoare, in care absolut fiecare personaj care apare isi va juca propriul rol si unde finalul nu va fi ceea ce va asteptati.  
    Un alt lucru pe care il veti observa este evolutia lui Ethan, care se maturizeaza pe anumite planuri, dar reuseste sa ramana la fel in alte privinte. Trebuie sa recunosc ca marea majoritate a personajelor mi-au placut, chiar si cele negative. In mod ciudat, nici Lena si nici Ethan nu au reusit sa se ridice la rangul de best character of the book in ceea ce ma priveste. Dar l-am adorat pe Macon Ravenwood, sau, cu alte cuvinte, pe nebunul orasului, care numai nebun nu e. Old Man Ravenwood, I'm your biggest fan. Do you hear me? You totally rocked.
     Nici nu va imaginati ce greu imi e de fapt sa vorbesc despre "Beautiful Creatures" fara sa dau spoiler-e. Si nu vreau sa spun chiar nimic, fiindca eu am intrat in aceasta poveste complet nestiutoare  si chiar m-am bucurat de ea. A trecut ceva timp de cand nu am mai pasit cu ochii inchisi intr-un roman
    Concluzia? Ma bucur ca am citit aceasta carte si astept cu nerabdare sa imi soseasca volumul 2.

"Mortals. I envy you. You think you can change things. Stop the universe. Undo what was done long before you came along. You are such beautiful creatures."